Prezentarea activității în domeniul economic

Legea curții de conturi

Amendamente depuse la Legea Curții de Conturi

Am reușit să introducem obligativitatea ca orice activitate de audit al performanţei să se finalizeze prin întocmirea unui raport de audit în care se exprimă atât o concluzie generală, cât si concluzii specifice pentru fiecare activitate sau operaţiune analizată.

Raportul de audit trebuie să reflecte verificarea amănunțită a fiecărei componente analizate de specialistul Curții de Conturi, iar concluziile trebuie fundamentate analizându-se modul și măsura respectării principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. În acest caz, nu se poate accepta ca acțiunea de control să se încheie printr-o simplă concluzie generală, insuficient fundamentată.

Am introdus în textul legii obligativitatea unităților de parchet din cadrul Ministerului Public de a comunica Curții de Conturi stadiul de soluționare a cauzelor penale care vizează entitățile auditate și de a comunica imediat actele procedurale prin care a fost finalizată urmărirea penală în respectivele cauze.

Această prevedere este necesară atât în vederea autoevaluării activității desfășurate de Curtea de Conturi, cât și pentru urmărirea stadiului soluționării cauzelor penale care vizează entitățile auditate.

Prin amendamentele depuse am instituit obligativitatea Curții de Conturi de a recomanda instituțiilor auditate măsuri pentru remedierea situațiilor identificate în audit. 

În forma legii adoptate de Camera Deputaților, recomandările pentru remedierea problemelor indentificate erau prevăzute cu titlu opțional, nicidecum obligatoriu. În acest fel, Curtea de Conturi poate să îndeplinească și un rol de îndrumare metodologică în relație cu entitățile auditate.

Legea SPLIT TVA

Am considerat că SPLIT-TVA este un experiment ratat al guvernării PSD-ALDE care afectează mediul de afaceri și competitivatea economică a României.

M-am luptat cu aroganța majorității parlamentare și am reușit să promovez două măsuri care să ușureze viața celor intraţi sub incidenţa acestui sistem.

Legea avocatului poporului

Am dezbătut în Comisia de Buget cererea de reexaminare a legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. În cadrul dezbaterilor, atât Avocatul Poporului cât și adjuncții săi au invocat statutul special pe care îl ocupă și au susținut normalitatea deţinerii unor drepturi superioare.

Astfel, aceştia au adus argumente pentru ca pensiile de serviciu ale Avocatului Poporului, respectiv ale adjuncților săi, să se actualizeze în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale (în cazul Avocatului Poporului), sau cu indemnizația brută lunară a adjuncților Avocatului Poporului, în activitate, în cazul adjuncților.

Am militat pentru un calcul rezonabil de actualizare, prin raportare la rata medie anuală a inflației, așa cum s-a mai întâmplat în cazul unor funcții publice. În plus față de problema pensiilor de serviciu, ar mai fi drepturile superioare (și discriminatorii) pentru angajarea adjuncților Avocatului Poporului pe posturi din cadrul instituției.

Amendamentul propus de mine a fost ca aceștia, după finalizarea unui mandat (având in vedere restricția de maxim două mandate și procedura de numire prin Parlament pentru un nou mandat) să poată participa la concurs pentru ocuparea unui post în instituție.

Adjuncţii Avocatului Poporului au susţinut că nivelul lor de pregătire nu este necesar să mai fie probat printr-un concurs şi că între membrii comisiei de concurs ar putea fi foşti subalterni care din anumite frustrări să îi dezavantajeze în raport cu alţi potenţiali concurenţi pe posturile scoase la concurs în cadrul instituţiei.

Prin urmare, se preferă ca decizia de numire pe un post din institutie să stea în puterea Avocatului Poporului care tot timpul le-a fost superior ierarhic. Deși inclusiv cererea de examinare a Președintelui României arată că există o problemă în această privinţă, amendamentul meu a fost respins iar membrii comisiei de buget au preferat să menţină forma adoptată la Camera Deputatilor.

Legea paradisurilor fiscale

Am mentionat ca abordarea turismului in arii naturale protejate trebuie sa fie fundamentata stiintific prin consultarea unor specialisti din multiple domenii si ca numai anumite forme de turism pot fi pretabile iar ca aceste aspecte nu pot intra sub incidenta acestei legi, trebuind sa li se acorde o atentie speciala si sa fie tratate prin lege distincta si aplicata pe toate problemele specifice.

În cadrul dezbaterilor am depus amendamente punctuale care vizează Articolele 2, 5, 7, 10 și 12, după cum urmează:

Am sustinut ca definitia data terenurilor care vor intra sub incidenta legii este vagă si s-ar preta ca in categoria lor sa se incadreze si plajele de pe litoralul romanesc recent extinse.

Am propus amendarea acestui articol astfel incat sa se precizeze clar ca plajele de pe litoralul Marii Negre sunt exceptate de la prezenta lege. S-a respins amendamentul.

In motivarea amendamentului, am aratat ca printre activitatile economice a caror dezvoltare se va stimula prin prezenta lege se numara si jocurile de noroc iar constructii de tip casino sau de tip sali de bingo pe plaja ar fi total neadecvate si nejustificate pentru perspectivele pe termen lung ale dezvoltarii turismului pe litoralul romanesc.

Am susținut ca dispozitiile prezentei legi NU se aplica terenurilor din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, terenurilor din ariile naturale protejate, din parcurile urbane, din zonele de agrement intravilan, terenurilor inundabile, terenurilor folosite pentru exploatatii agricole si piscicole.

Am subliniat ca este o mare eroare sa se dea posibiltatea prin aceasta lege ca, in mod special, terenurile din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si cele din ariile naturale protejate sa fie concesionate (a se vedea art 6, alin.2 din lege) si scutite de taxe pentru stimularea dezvoltarii de activitati economice.

Membrii comisiei au sustinut ca sunt si alte legi care reglementeaza posibilitatea dezvoltarii de activitati economice in ariile naturale protejate si ca autoritatile publice locale vor tine cont de toate aspectele atunci cand se vor face concesionari, cand se vor autoriza contructii si se va autoriza functionarea afacerilor dezvoltate pe acele terenuri.

In argumentarea generala, initiatorul a spus ca se doreste ca prin aceasta lege sa se atraga turistii care ajung in tara cu nave de croaziera pe Dunare, in special. Am contra-argumentat ca turismul de croaziera este acea forma de turism caracterizata prin cel mai inalt grad de integrare a serviciilor si ca, de fapt, turistii respectivi primesc la bordul navei toate serviciile pe care noi ne gandim sa le oferim la sol, acestea fiind cel mai adesea incluse deja in pretul pachetului de servicii cumparate.

Am sustinut ca statistica internationala arata ca turismul de croaziera produce venituri operatorilor din aceasta industrie dominata de un numar foarte mic de companii la nivel mondial iar ca porturile de oprire au beneficii foarte mici.

Media cheltuielilor efectuate de un turist la nivelul unei destinatii se situeaza in intervalul 15-100 euro/zi, limita maxima atingandu-se daca se efectueaza si cazare la nivelul destinatiei.  Genul de atractii prevazute pentru a fi dezvoltate prin prezenta lege nu vor impune stationari de o noapte, ci doar de cateva ore, ceea ce va atrage beneficii economice extrem de modeste in raport cu costurile de mediu si sociale generate de dezvoltări haotice.

La art. 10, am obtinut abrogarea alin. 2 care prevede ca pentru jocurile de noroc toate taxele si impozitele definite prin OG 77/2009 se reduc cu 50%. Aceasta inseamna ca se elimina din lege principalul stimulent al dezvoltarii pe terenurile mentionate de lege a constructiilor de tip casino, sali de bingo etc.

Mediul de afaceri și banii

Excepții propuse au fost în următoarele domenii:

• Protecţia sănătăţii publice
• Conservarea şi protecţia mediului
• Prevenirea poluării accidentale
• Asigurarea unei dezvoltări teritoriale durabile
• Salubritatea cursurilor de apă
• Respectarea strictă a normelor igienico-sanitare în pieţele agroalimentare
• Conservarea monumentelor istorice